Cum vrea CureVac, compania susținută de Bill Gates, să recupereze în cursa vaccinurilor

În urmă cu 15 ani, după o întâlnire de o oră în subsolul unui hotel din Paris, Bill Gates a acceptat să ofere susţinere unui antreprenor german care afirma că un nou tip de medicament ar revoluţiona combaterea bolilor infecţioase. În contextul răspândirii pandemiei Covid-19 în întreaga lume în 2020, CureVac, companie construită de Ingmar Hoerr cu sprijinul financiar al fondatorului Microsoft, părea poziţionată perfect pentru a profita de investiţie şi a produce unul dintre cele mai bune vaccinuri.

„Ar putea fi gata până în toamnă”, anticipa preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Însă, în timp ce rivalul local BioNTech şi compania americană concurentă Moderna au introdus pe piaţă în mai puţin de un an vaccinuri cu tehnologii similare, de tip ARN mesager, produsul CureVac este în urmă cu cel puţin şase luni.

„Aceasta este povestea modului în care unul dintre cei mai promiţători producători de vacinuri încearcă să revină în cursă după o serie de întârzieri în dezvoltarea produsului, după hemoragia cerebrală suferită de fondator şi după o bizară – posibil fictivă – încercare a Casei Albe de a prelua compania din Germania”, comentează cotidianul Financial Times.

Din nou „America pe primul loc”?

După o reuniune a managerilor companiilor farmaceutice la Casa Albă desfăşurată în martie 2020, presa germană a relatat că Administraţia Donald Trump a încercat să atragă compania, care are un sediu şi în Boston, în Statele Unite, pentru a asigura vaccinuri exclusiv cetăţenilor americani.

Vestea a generat nelinişte la Berlin, mai ales după ce miliardarul Dietmar Hopp, principalul acţionar al companiei CureVac, a părut să confirme informaţiile într-un interviu. După câteva zile, directorul general al CureVac, americanul Daniel Menichella, a părăsit brusc compania, deşi au fost negate informaţiile privind un demers oficial al oficialilor americani, notează Mediafax.

Administraţia Trump a infirmat relatările de presă privind un asemenea demers, aceasta fiind una dintre rarele ocazii publice de negare a abordării „America pe primul loc”.

Pe fondul tensiunilor, Ingmar Hoerr, fondatorul companiei care tocmai preluase funcţia de director general de la Daniel Menichella, a suferit o hemoragie cerabrală într-o cameră de hotel şi a renunţat din nou la acest rol.

Implicarea lui Donald Trump, o invenție?

Investitorul Friedrich von Bohlen und Halbach, membru al Consiliului de administraţie al CureVac, a declarat pentru Financial Times că povestea despre implicarea lui Donald Trump probabil a fost „inventată” de persoane care au extras prematur concluzii privind prezenţa reprezentantului unei companii germane la un eveniment guvernamental american.

Însă informaţiile apărute în presă au fost suficiente pentru a genera preocupările liderilor europeni. Pe 16 martie 2020, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a discutat prin videoconferinţă cu managementul CureVac, iar apoi a oferit companiei cu vechimea de 20 de ani un împrumut de 80 de milioane de euro, „pentru a elabora dezvoltarea rapidă şi producţia unui vaccin„.

Până la jumătatea lunii iunie 2020, Guvernul Germaniei anunţase investiţii de 300 de milioane de euro în CureVac, cu o participaţie de 23%, înainte de listarea la Nasdaq în august. Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, nu a lăsat să planeze prea multe dubii asupra motivelor Berlinului: „Germania nu este de vânzare, nu ne vindem lucrurile preţioase”.

Sugestiile conform cărora investitorii CureVac ar fi răspândit zvonurile privind implicarea lui Donald Trump pentru a atrage o reacţie a Guvernului Angela Merkel au fost negate vehement de persoane din companie. „Nu exista planul de a obţine fonduri publice germane”, a declarat Friedrich von Bohlen und Halbach.

CureVac, mai multe experiență decât BioNTech

Însă există o motivaţie raţională în spatele investiţiilor făcute de Guvernul de la Berlin. CureVac, care dezvolta un vaccin antirabic în momentul izbucnirii pandemiei Covid-19, avea mai multă experienţă în boli infecţioase decât BioNTech. Unii oameni de ştiinţă cred că firma CureVac, care spre deosebire de concurentul său nu modifică din punct de vedere chimic ARNm, ar putea furniza o reacţie imunitară mai puternică.

Însă o prezentare iniţială a rezultatelor testelor din faza 1, în noiembrie 2020, a redus aşteptările. Datele au arătat că nivelul anticorpilor produşi de vaccinul CureVac era peste medie în mostrele sanguine prelevate de la 19 pacienţi, dar părea a fi sub nivelul generat de vaccinurile BioNTech şi Moderna. Totuşi, dat fiind că rezultatele au fost măsurate prin metode diferite şi în grupuri diferite de pacienţi aflaţi în convalescenţă, nu au putut fi comparate direct, explică Suzanne van Voorthuizen, analist la Kempen.

Datele neconcludente nu au împiedicat Comisia Europeană să semneze un contract pentru achiziţia a 405 milioane de doze ale potenţialului vaccin. Au urmat acorduri de producţie cu firmele germane Wacker Chemie şi Rentschler, precum şi cu Fareva (Franţa).

„În cel mult doi ani, nu-i va mai păsa nimănui de întârziere. Capacităţile, calitatea şi preţul vor fi lucrurile de interes”, afirmă Friedrich von Bohlen und Halbach, anticipând că vor fi necesare vaccinări cu regularitate pentru protejarea de mutaţii ale coronavirusului şi că tehnologia ARNm a CureVac este poziţionată ideal în acest sens.

Rezultatele preliminare ale fazei a treia a testelor clinice sunt aşteptate în martie, iar aprobările autorităţilor de reglementare probabil vor veni după jumătatea anului 2021. CureVac a renunţat la procedurile de a obţine autorizaţii în Statele Unite, invocând saturaţia pieţei, dar a obţinut o comandă masivă până acum, 405 milioane de doze pentru Uniunea Europeană.

Rămânerea în urmă, un avantaj pentru CureVac?

Faptul că este în urmă în cursa pentru dezvoltarea vaccinului ar putea deveni un avantaj pentru CureVac, conform fondatorului companiei, Ingmar Hoerr, în vârstă de 52 de ani, care se recuperează după problemele medicale. El afirmă că timpul petrecut pentru perfecţionarea formulei vaccinului oferă anumite avantaje competitive.

Spre deosebire de vaccinul BioNTech/Pfizer, care trebuie ţinut în timpul transportării la temperaturi extrem de scăzute, de minus 70 de grade Celsius, şi de produsul Moderna, care trebuie păstrat la minus 20 de grade, vaccinul CureVac poate rezista cel puţin trei luni la temperaturi standard de refrigerare, astfel că este mai uşor de furnizat ţărilor în curs de dezvoltare. „Nu este un miracol, este vorba de tehnologie, dar necesită efort”, explică Ingmar Hoerr.

În plus, dozele de 12 micrograme au cea mai redusă cantitate de ingrediente active dintre vaccinurile ARNm, permiţând distribuirea mai eficientă.

CureVac, care susţine că va putea produce 300 de milioane de doze anul acesta şi încă un miliard în 2022, a avut timp suplimentar pentru organizarea reţelei de producţie. Evaluarea pozitivă este confirmată de grupul farmaceutic GlaxoSmithKline, care a achiziţionat o participaţie de 9% din CureVac în iulie şi recent a anunţat încă 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea aşa-numitei „noi generaţii” de vaccinuri Covid-19.

CureVac a primit acces la datele ştiinţifice despre secvenţierea genomică

Guvernul britanic a acceptat să ofere companiei CureVac acces la datele ştiinţifice despre secvenţierea genomică. În schimb, Marea Britanie va primi 50 de milioane de doze de vaccin şi va avea posibilitatea de a iniţia producţia în unităţi britanice.

Ambiţiile CureVac au fost stimulate cel mai mult în ianuarie, când grupul german Bayer a acceptat să contribuie la producţia şi la obţinerea aprobărilor vaccinului, prima iniţiativă în dezvoltarea vaccinurilor din istoria de 158 de ani a companiei. Bayer a argumentat că „doar a vrut să ofere ajutor”, respingând sugestiile că parteneriatul ar fi fost impulsionat de Guvernul german.

În urmă cu două săptămâni, CureVac a început să furnizeze date în vederea autorizării autorităţii europene de reglementare, iar dozele achiziţionate în avans de Uniunea Europeană ar permite repararea unora dintre daunele politice cauzate de contractele cu BioNTech/Pfizer şi Oxford/AstraZeneca.

Dacă va avea succes, compania construită de Ingmar Hoerr, care conform unor informaţii ar fi fost nominalizat pentru Premiul Nobel, ar putea eclipsa valoarea de piaţă a Bayer, de 64 de miliarde de euro, afirmă Friedrich von Bohlen und Halbach. Împreună cu BioNTech, acest lucru ar contribui la reconfigurarea întregului sector farmaceutic.

„Tehnologia ARNm are potenţialul de a deveni, din punctul de vedere al magnitudinii, cea mai largă clasă terapeutică în medicină. Este un mic pas spre relansarea forţei germane în industria farmaceutică”, explică Friedrich von Bohlen und Halbach.